20:37

”[...] El era genul de băiat ce se asundea , se ascundea de toți și de toate pentru a nu fi rănit. Sub aspectul de băiat rău se ascundea o inimă rănită , nu doar de sentimente ci și de țigări ieftine , cafea și băuturi tari. Prefera să stea la miezul nopții cu o țigară și un pahar de whiskey pe jumătate băut , nu avea curajul să-l termine , știa că dacă se îmbată se va gândi la trecut . Trecutul lui nu era alcătuit din persoane , persoanele vin și pleacă era împăcat cu ideea asta , se gândea la cine era când nu-i păsa , cand putea fii un păpușar fără emoții , avea multe planuri și multe ideei pentru a doua zi , nu îi era teamă ca acum . Țigara se termină , își aprinde alta , încă nu și-a băut jumătatea de alcool, încă se uită la ea , nici nu o bea , dar nici nu o pune jos. În pat îl așteaptă ea pe jumătate îmbrăcată , o cămașă de a lui doar la un nasture încheiată , un păr blond așa cum și-a imaginat-o el din totdeauna , este iubita lui , cea care îi alungă demonii din cap și frica din suflet , cea lângă care timpul trece mai repede decât o ploaie de vară , îi e bine acum ,dar de ce se gândește la cine a fost ? Știe și el ca nu era mai bun decât acum , sau poate că asta crede , spune des că nu mai vrea nimic , că o are pe ea și e tot ce vrea , însă în trecut era copilul fără griji dar cu planuri mărețe. Părinții nu-i mai sună , a încetat de mult să o faca , îl aud des la țigară cum bolborosește printre fum , nu știu cu ce iau greșit bieții oameni , e diferit de cum îl știam , recunosc . [...]"